Rusia trece la sabotarea unor obiective militare şi economice din Europa

Informaţia este adusă de prestigiosul Financial Times, având ca sursă servicii de informaţii din Europa.

FOTO: Shutterstock

„Evaluăm că riscul actelor de sabotaj controlate de stat (Rusia)a crescut semnificativ”, a declarat Thomas Haldenwang, șeful serviciilor de informații interne germane.

Un şir de evenimente din ultimele săptămâni au dus la această concluzie

-Doi cetățeni germano-ruși au fost arestați la Bayreuth, în Bavaria, pe 18 aprilie, acuzați că au pus la cale să atace situri militare și logistice din Germania.

-Doi bărbați au fost acuzați în Marea Britanie că au declanșat un incendiu la un depozit care conținea transporturi de ajutor pentru Ucraina

-În Suedia, serviciile de securitate investighează o serie de deraieri feroviare recente, pe care le suspectează că ar putea fi acte de sabotaj

-În Cehia, Rusia a încercat să distrugă sistemele de semnalizare ale căilor ferate, a declarat luna trecută ministrul ceh al transporturilor, pentru Financial Times.

-În Estonia, un atac asupra maşinii ministrului de interne în februarie şi cele asupra jurnaliştilor au fost comise de agenţi ai serviciilor secrete ruseşti, a declarat Serviciul de Securitate Internă al ţării.

-O serie de atacuri cibernetice atribuite serviciului rus de informaţii militare GRU i-au vizat pe social-democraţii (SPD) aflaţi la guvernare în Germania, dar şi sectoarele de logistică, apărare, aerospaţial şi IT ale ţării, a anunţat vineri Ministerul de Interne german.

-Uniunea Europeană a condamnat ferm  campania de atacuri cibernetice împotriva Partidului Social-Democrat (SPD) la guvernare în Germania, şi cele asupra instituţiilor cehe, imputate unui grup "controlat de Rusia".

-Joi, 2 mai, NATO a emis un comunicat în care s-a declarat „profund îngrijorată” de „activităţile ostile din ce în ce mai numeroase pe teritoriul aliat” al NATO, menţionând că este o „campanie care se intensifică în întreaga zonă euroatlantică”.

Explicaţia pare să fie următoarea. Ţările NATO au ridicat restricţia impusă Ucrainei ca armele trimise drept ajutor să fie folosite şi în adâncul teritoriului rus. Iar Rusia se „revanşează” cu acte de sabotaj în ţările NATO, folosind reţeaua de spioni ruşi din Europa şi America. Faptul în sine arată disperarea ruşilor care şi-au văzut rafinăriile şi depozitele de produse petroliere atacate de drone din Ucraina, şi credinţa că pot afecta şi speria statele occidentale să înceteze ajutorul militar pentru Ucraina.

Disperarea ruşilor este cu atât mai mare cu cât ajutorul american în arme, muniţii şi  economic al  Americii pentru Ucraina, în valoare de 61 de miliarde dolari, a fost în sfârşit deblocat, cu argumentul adus de Mike Johnson, şeful Camerei Reprezentanţilor din Congresul american: „prefer să le dau acum bani ucrainienilor, decât să trimit copiii să lupte contra Rusiei”.

După Paşte se aşteaptă ca primele avioane F-16 să ajungă în Ucraina, şi să reducă superioritatea rusă în dominaţia spaţiului aerian al Ucrainei.

Va trimite NATO trupe în Ucraina?

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, nu exclude această posibilitate, în anumite condiţii. Anume, dacă armata rusă sparge frontul în Donbas şi ameninţă Odessa şi Republica Moldova. Alţi parteneri NATO au respins această eventualitate.

Totuşi,  publicaţia La Reppublica anunţă că NATO ia în considerarea situaţia extremă de a trimite trupe în Ucraina dacă Rusia depăşeşte două linii roşii: intrarea trupelor  Belarus în război, şi un atac al Rusiei asupra Ţărilor Baltice sau a Republicii Moldova. Important este faptul că și Republica Moldova va fi apărată de NATO în caz de atac al Rusiei împotriva ei, deși nu este țară NATO.

Cum poate reacţiona NATO la atacurile ruşilor?

În primul rând mărind vigilenţa şi supravegherea activităţii agenţilor ruşi de informaţii. Apoi, ţările NATO pot lua decizia închiderii ambasadelor Rusiei aflate pe teritoriul lor.

Situaţia devine periculoasă dacă Putin, bazându-se pe frica occidentului de un război nuclear, decide că el este mai puternic decât toate ţările NATO. Şi va acţiona în consecinţă.

Dar şi NATO, America şi ţările europene au renunţat la ezitarea şi reticenţa în a provoca Rusia. Rachete americane ATACMS au fost livrate în secret Ucrainei de mai multă vreme, urmând ca acum să primească alte rachete cu rază de acţiune de 300 km.

În afara ajutorului american de 61 de miliarde, şi alte ţări europene trimit Ucrainei avioane F-16 sau sisteme de apărare antiaeriană, muniții și echipamente militare.

Dacă lucrurile escaladează cu sabotaje ale Rusiei în țări europene, sunt de așteptat și alte acțiuni ale NATO împotriva Rusiei, inclusiv de ordin militar.

Putin este presat şi de starea proastă a economiei Rusiei şi de pierderile uriaşe în oameni şi logistică militară, pe parcursul ultimilor doi ani de război în Ucraina. Sancţiunile economice în creştere şi-au făcut efectul, iar China ajută Rusia doar cumpărându-i petrolul, la preţuri mici. Întrebarea este cât va mai suporta poporul rus costurile uriaşe în oameni şi în nivelul lor de trai.

În concluzie, America şi ţările europene au renunţat la politica de ezitare  şi reticenţă faţă de Rusia, văzând că altfel nu o poate opri din atingerea viselor imperiale ale lui Putin. Blocarea Rusiei trebuie realizată în condiţiile în care nu va produce declanşarea unui nou război mondial.